Poșeta
Timp de lectură aprox. 24 de minute Am deschis ochii și eram întinsă pe scările care duc spre apartamentul meu. Ce naiba caut aici?! M-am speriat groaznic și am încercat să mă ridic. Corpul nu reacționa prea bine. Eram încă amețită.
Mitru
Mitru era un om bun. Despre el nu se puteau spune decât vorbe alese. O singură ciudățenie avea, bietul om. Strânsese, de pe unde găsise câțiva câini pe care alții îi lăsaseră la râu sau la marginea pădurii să se descurce
Cei ce pleacă și cei ce rămân
Timp de lectură aprox. 11 minute Forfotă mare, în curtea familiei Dobrescu. Tataie Ghiță împlinea 90 de ani, o vârstă care se cerea a fi sărbătorită cu toți cei trei băieți la masă: Nicu, Stelian și Anton. Stelian îi aducea și
Degetele nu pocnesc decât o dată pe zi
Timp de lectură aprox 20 de minute Stătea plin de praf și transpirație în fața ușii apartamentului de alături, rușinat de situație și pregătind în minte un discurs
Sfântul Gheorghe
Timp de lectură aprox. 14 minute Mă învârteam prin morga spitalului Municipal și prin cap mi se învârteau cuvintele “moartea și viața sunt doar o iluzie, ai să afli curând” – asta îmi spusese cineva cu câteva ore înainte. Când parcasem în
Imobiliare
Durata lecturii aprox. 27 de minute Agentul imobiliar ne-a dat întâlnire în fața unui bloc cu tencuiala scorojită. Era singurul de pe toată strada care nu fusese anvelopat. M-am gândit cu groază că o să-i vină și lui rândul și că,
Un tren de prins
Timp de lectură aprox. 11 minute De când a pornit de acasă, pe drumul către gară a fost doar el. Gara e a orășelului vecin, sunt vreo patru kilometri până acolo. A aflat că pe la 2 sau 3 după-amiază e
Viscolul
Timp de lectură aprox. 10 minute Neabătută, tăioșenia vântului pălmuia, secera, țintuia, se năpustea în rafale. Omul înainta anevoie, părea că stă pe loc. La fiecare pas, cuie de gheață îi străpungeau extremitățile, i se înfigeau în pielea expusă de pe
Un om ca oricare altul
Timp de lectură aprox. 14 minute Un om ca oricare altul, asta era Violeta. Nici prea frumoasă, nici prea urâtă, nici prea slabă, nici prea grasă, nici prea deșteaptă, nici prea proastă. Mediocră, cum îi spusese diriga maică-sii în clasa a
Marșarier
Timp de lectură aprox. 13 minute Sunt minute în șir de când stau cu privirea aruncată în gol și cu mâinile sudate de volan. Lângă mine, Manuela se foiește încontinuu în scaun, de parcă o colonie de furnici i-ar umbla pe
